PALOÁRE, palori, s. f. 1. Culoare, aspect al unei persoane care are fața palidă (1); faptul de a fi palid (1); paliditate, gălbeneală. 2. (Rar) Culoare ștearsă, estompată. – Din fr. pâleur, it. pallore.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PALOÁRE s.f. Faptul de a fi palid; paliditate; (pop.) gălbejeală. [Pl. -ori, gen. -orii. / < fr. paleur, cf. lat. pallor].
Sursa: Dicționar de neologisme
PALOÁRE s. f. 1. paliditate. 2. culoare ștearsă. (< fr. paleur, it. pallore)Sursa: Marele dicționar de neologisme *paloáre f., pl. orĭ (lat. pállor, -óris). Paliditate, proprietatea de a fi palid.
Sursa: Dicționaru limbii românești
paloáre s. f., g.-d. art. palórii; pl. palóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită paloare f. coloare palidă: paloarea e semn de boală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PALOÁRE, palori, s. f. 1. Culoare, aspect al unei persoane care are fața palidă (1); faptul de a fi palid (1); paliditate, gălbeneală. 2. (Rar) Culoare ștearsă, estompată. – Din fr. pâleur, it. pallore.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)