PACTIZÁ, pactizez, vb. I. Intranz. A se înțelege, a cădea la învoială, a face un pact. ♦ Spec. A se ralia cu adversarul, trădând interesele propriei comunități sociale, ale propriului stat. – Din fr. pactiser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PACTIZÁ vb. I. intr. A se înțelege, a cădea la învoială, a face cauză comună (cu cineva); a face un pact cu cineva. [< fr. pactiser].
Sursa: Dicționar de neologisme
PACTIZÁ vb. intr. a încheia un pact cu cineva; a se înțelege, a cădea la învoială; a face cauză comună cu un adversar. (< fr. pactiser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
pactizá (a ~) vb., ind. prez. 3 pactizeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită pactizà v. 1. a face un pact; 2. fig. a ceda pe nedrept, a transige: a pactiza cu rebelii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PACTIZÁ, pactizez, vb. I. Intranz. A se înțelege, a cădea la învoială, a face un pact. ♦ Spec. A se ralia cu adversarul, trădând interesele propriei comunități sociale, ale propriului stat. – Din fr. pactiser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)