Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele pătlagină:

patlágină, V. pătlagină.
Sursa: Dicționaru limbii românești


patlàgină f. plantă cu proprietăți amare și astringente (Plantago major). [Lat. PLANTAGINEM].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PĂTLÁGINĂ, pătlagini, s. f. Gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu flori grupate în spice, de culoare roz sau albăstrui, folosite în medicină datorită unor calități expectorante și a unor proprietăți care accelerează cicatrizarea rănilor (Plantago); plantă care aparține acestui gen. – Lat. plantago, -ginis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

pătlágină (pătlágini), s. f. – Iarbă-mare (Plantago maior). – Var. (Mold.) patlagină, platagină, (Oaș) plătanger. Lat. platagĭnem (Pușcariu 1288; Candrea-Dens., 1360; REW 6577), cf. it. piantagine, fr. plantain, sp. llantén.
Sursa: Dicționarul etimologic român

pătlágină f., pl. ĭ (îld. *plîntágină, d. lat. plantágo, -áginis și infl. pe urmă de pătlăgică; it. piantágine, fr. plantain, sp. llanten, pg. tanchagem). O plantă joasă cu frunza lungăreață ca o limbă cu șănțulețe pe ĭa [!], numită și limba oiĭ (plantago major, lanceolata ș. a.) Îs maĭ multe varietățĭ, amare și astringente, și de aceĭa-s întrebuințate de popor la rănĭ. Pătlagină de apă, limbariță. – În est pat-, în Olt. plat-.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PĂTLÁGINĂ (lat. plantago, -ginis) s. f. Denumire dată plantelor erbacee din genul Plantago, familia plantaginaceelor (c. 250 specii), cu frunze dispuse în rozetă bazală și cu inflorescențe în formă de spic. Unele specii (ex. Plantago media) au calități expectorante, emoliente, hemostatice, antidiareice, cicatrizante, astringente, antitusive, antibronșitice etc.
Sursa: Dicționar enciclopedic

pătlágină (pă-tla-) s. f., g.-d. art. pătláginii; pl. pătlágini
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PĂTLÁGINĂ, pătlagini, s. f. Gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu flori grupate în spice, de culoare roz sau albăstruie, folosite în medicină datorită unor calități expectorante, emoliente, cicatrizante, antibronșice etc. (Plantago); plantă care aparține acestui gen.Lat. plantago, -ginis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)