Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele pâcăi:

PÂCĂÍ vb. IV. v. pâcâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PÂCĂÍ vb. IV v. pâcâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PÂCÂÍ, pấcâi, vb. IV. Intranz. 1. A fuma, a trage din lulea, producând un sunet caracteristic; a pufăi. 2. (Despre flacăra lămpii de petrol) A pâlpâi cu zgomot. [Var.: (reg.) pâcăí vb. IV] – Pâc + suf. -âi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

pâcâí, pấcâi, vb. IV (pop.) 1. a fuma, a trage din lulea, producând un sunet caracteristic; a pâșcăi, a pufăi. 2. (reg.; despre flacăra lumânării de petrol) a pâlpâi cu zgomot. 3. (reg.; despre firele de ață) a se rupe provocând un sunet caracteristic. 4. (reg.; despre bibilici) a produce sunetul caracteristic speciei.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

pâcâí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 pấcâie, imperf. 3 sg. pâcâiá; conj. prez. 3 să pấcâie
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PÂCÂÍ, pấcâi, vb. IV. Intranz. (Pop.) 1. A fuma, a trage din lulea, producând un sunet caracteristic; a pufăi. 2. (Despre flacăra lămpii de petrol) A pâlpâi cu zgomot. [Var.: (reg.) pâcăí vb. IV] – Pâc + suf -ăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)