OȚETÍT, -Ă, oțetiți, -te, adj. 1. (Despre vinuri) Prefăcut, transformat în oțet; înăcrit, acru. 2. Fig. Supărat, mânios, iritat; neprietenos. – V. oțeti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a OȚEȚÍT, -Ă, oțețiți, -te, adj. v. OȚEȚI. – [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
Forme flexionare:
oțetit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul oțeti
oțețit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul oțeți