OVÁR, ovare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două glande de reproducere ale femelei, care conține celulele germinative și ovulele. 2. (Bot.) Partea inferioară a pistilului, formată din carpele, care conține ovulele și care, după fecundație, se transformă în fruct. – Din lat. ovarium, fr. ovaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a OVÁR s.n. 1. (Biol.) Organ în care se formează celulele sexuale feminine. 2. (Bot.) Parte a pistilului unde se formează ovulele și care se transformă după fecundație în fruct. [Cf. fr. ovaire, lat. ovarium].
Sursa: Dicționar de neologisme
OVÁR s. n. 1. organ în care se formează celulele sexuale feminine; oofor. 2. parte bazală a pistilului unde se formează ovulele și care după fecundație se transformă în fruct. (< lat. ovarium, fr. ovaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
OVÁR (‹ lat., fr.) s. n. 1. Organul de reproducere femel, care conține celulele germinative sau ovulele. O. are o funcție externă (formează ovulele) și o funcție de glandă endocrină (secretă estrogeni și progesteron). La majoritatea vertebratelor și la om există două o., așezate simetric în cavitatea abdominală; împreună cu trompele și uterul constituie organele genitale interne. La unii pești cele două o. fuzionează, formând o structură unică, iar la păsări numai o. stâng este funcțional. 2. (BOT.) Partea inferioară a pistilului, formată din carpele, care conține ovulele. După fecundație, o. se transformă în fruct și ovulele în semințe.Sursa: Dicționar enciclopedic *ovár n., pl. e (lat. științific ovarium). Zool. La vivipare și ovipare, locu unde se produc oŭăle. Bot. Partea unde se află semințele planteĭ, în josu pistiluluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ovár s. n., pl. ováreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ÓVĂR s.n. Stil de înot rapid pe o parte, care se execută cu sau fără scoaterea brațului deasupra apei. [< engl. over].
Sursa: Dicționar de neologisme