OROGÉN orogene, s. n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos cutat. – Din orogeneză (derivat regresiv).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a OROGÉN s.n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre în care au avut loc mari mișcări tectonice. [< fr. orogène].
Sursa: Dicționar de neologisme
OROGÉN s. n. regiune vastă a scoarței terestre cu mari mișcări tectonice. (< fr. orogène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
orogén s. n., pl. orogéneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită