OMOGRÁFIC, -Ă, omografici, -ce, adj. Referitor la omografie, de omograf. – Din fr. homographique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a OMOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la omografie. [< fr. homographique].
Sursa: Dicționar de neologisme
OMOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la omografie. ♦ (mat.) transformare ~ă = omografie (2). (< fr. homographique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
OMOGRÁFIC, -Ă (‹ fr. {i}) adj. (MAT.) Transformare o. = corespondență biunivocă a mulțimii numerelor reale sau complexe (mai puțin un punct) care poate fi exprimată în formă de raport a două polinoame de gradul întâi. Se mai numește și transformare biliniară sau Möbius.Sursa: Dicționar enciclopedic