oculátă (oculáție), s.f. (înv.) descindere a magistratului pentru examinarea personală a unui fapt.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
Forme flexionare:
oculata - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul oculat
oculată - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul oculat