Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele obraznic:

OBRÁZNIC, -Ă, obraznici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Lipsit de respect, de rușine; nerușinat, impertinent, insolent, arogant; (cu sens atenuat) neascultător, neastâmpărat. – Obraz + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


obráznic, -ă adj. (bg. bez-obráznik, adică „fără obraz”, contaminat de omráznik, om scîrbos, omráz, gîlcevitor; rus. bez-o-bráznyĭ, necuviincĭos. V. omîrzesc). Care n´are obraz, gros de obraz, nerușinat, impertinent, insolent, arogant. Neastîmpărat, zburdalnic: copiĭ obraznicĭ. Prov. Obraznicu mănîncă praznicu, e bine uneorĭ să nu fiĭ modest. Adv.: A răspunde obraznic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

obráznic (o-braz-) adj. m., pl. obráznici; f. obráznică, pl. obráznice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

obraznic a. și m. care n’are obraz sau rușine. [Cf. înfrunta].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a