Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele nud:

NUD, -Ă, (1, 3, 4) nuzi, -de, adj., (2) nuduri, s. n. 1. Adj. (Despre oameni sau despre corpul lor) Fără nici un veșmânt, complet dezbrăcat, gol. ◊ Floare nudă = floare fără petale, care are numai stamine și pistil sau numai unul dintre aceste două elemente. 2. S. n. Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat: spec. reprezentare în artele plastice a omului complet dezbrăcat. 3. Adj. Fără ornamente; simplu; neted. ♦ Fig. Fără artificii, fără complicații; simplu; curat, pur. 4. Adj. (În sintagma) Proprietate nudă = proprietate pe care o stăpânește cineva fără a se bucura (vremelnic) de uzufructul ei. – Din lat. nudus, it.nudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


NUD, -Ă adj. Neîmbrăcat, gol. ♦ Pur, curat, fără aparență înșelătoare. ◊ Proprietate nudă = proprietate fără uzufruct. // s.n. 1. Corp gol, fără veșminte. 2. Statuie sau pictură reprezentând un corp gol. [Pl. nuzi, nude, (s.n.) nuduri. [< lat. nudus].
Sursa: Dicționar de neologisme

NUD, -Ă I. adj. 1. (despre corpul omenesc) neacoperit, gol. 2. (fig.) simplu, pur, curat. ♦ proprietate ~ă = proprietate fără uzufruct. II. s. n. 1. corp dezbrăcat fără veșminte. 2. statuie, pictură reprezentând un corp gol. (< it. nudo, lat. nudus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

nud (nuduri), s. n. – Trup dezbrăcat. It. nudo.Der. (din fr.) nudism, s. n.; nudist, s. m.; nuditate, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român

* nud, -ă adj. (lat. nudus). Gol, neîmbrăcat. Nuda proprietate, aceĭa pe al căreĭ uzufruct îl ĭa altu. S.n., pl. urĭ. Nuditate, figură nudă pictată orĭ sculptată: a expune un nud.
Sursa: Dicționaru limbii românești

nud1 adj. m., pl. nuzi; f. núdă, pl. núde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

nud2 s. m., pl. núduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

nud a. 1. gol, despuiat; 2. se zice în pictură de figurile nedrapate.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

NUD, -Ă, (1, 3, 4) nuzi, -de, adj., (2) nuduri, s. n. 1. Adj. (Despre oameni sau despre corpul lor) Fără nici un veșmânt, complet dezbrăcat, gol. ◊ Floare nudă = floare fără petale, care are numai stamine și pistil sau numai unul dintre aceste două elemente. 2. S. n. Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat; spec. reprezentare în artele plastice a unui corp omenesc gol. 3. Adj. Fără ornamente; simplu; neted. ♦ Fig. Fără artificii, fără complicații; simplu; curat, pur. 4. Adj. (În sintagma) Proprietate nudă = proprietate pe care o stăpânește cineva fără a se bucura (vremelnic) de uzufructul ei. – Din lat. nudus, it. nudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

NUD, -Ă, (1, 3, 4) nuzi, -de, adj., (2) nuduri, s. n. 1. Adj. (Despre oameni sau despre corpul lor) Fără nici un veșmânt, complet dezbrăcat, gol. ◊ Floare nudă = floare fără petale, care are numai stamine și pistil sau numai unul dintre aceste două elemente. 2. S. n. Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat: spec. reprezentare în artele plastice a omului complet dezbrăcat. 3. Adj. Fără ornamente; simplu; neted. ♦ Fig. Fără artificii, fără complicații; simplu; curat, pur. 4. Adj. (În sintagma) Proprietate nudă = proprietate pe care o stăpânește cineva fără a se bucura (vremelnic) de uzufructul ei. – Din lat. nudus, it.nudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

NUD, -Ă adj. Neîmbrăcat, gol. ♦ Pur, curat, fără aparență înșelătoare. ◊ Proprietate nudă = proprietate fără uzufruct. // s.n. 1. Corp gol, fără veșminte. 2. Statuie sau pictură reprezentând un corp gol. [Pl. nuzi, nude, (s.n.) nuduri. [< lat. nudus].
Sursa: Dicționar de neologisme

NUD, -Ă I. adj. 1. (despre corpul omenesc) neacoperit, gol. 2. (fig.) simplu, pur, curat. ♦ proprietate ~ă = proprietate fără uzufruct. II. s. n. 1. corp dezbrăcat fără veșminte. 2. statuie, pictură reprezentând un corp gol. (< it. nudo, lat. nudus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

nud (nuduri), s. n. – Trup dezbrăcat. It. nudo.Der. (din fr.) nudism, s. n.; nudist, s. m.; nuditate, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român

* nud, -ă adj. (lat. nudus). Gol, neîmbrăcat. Nuda proprietate, aceĭa pe al căreĭ uzufruct îl ĭa altu. S.n., pl. urĭ. Nuditate, figură nudă pictată orĭ sculptată: a expune un nud.
Sursa: Dicționaru limbii românești

nud1 adj. m., pl. nuzi; f. núdă, pl. núde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

nud2 s. m., pl. núduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

nud a. 1. gol, despuiat; 2. se zice în pictură de figurile nedrapate.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

NUD, -Ă, (1, 3, 4) nuzi, -de, adj., (2) nuduri, s. n. 1. Adj. (Despre oameni sau despre corpul lor) Fără nici un veșmânt, complet dezbrăcat, gol. ◊ Floare nudă = floare fără petale, care are numai stamine și pistil sau numai unul dintre aceste două elemente. 2. S. n. Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat; spec. reprezentare în artele plastice a unui corp omenesc gol. 3. Adj. Fără ornamente; simplu; neted. ♦ Fig. Fără artificii, fără complicații; simplu; curat, pur. 4. Adj. (În sintagma) Proprietate nudă = proprietate pe care o stăpânește cineva fără a se bucura (vremelnic) de uzufructul ei. – Din lat. nudus, it. nudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)