NOURÁT, -Ă, nourați, -te, adj. v. NOURA. – [DLRM]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
nourát, -ă adj. Est. Nouros.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nourat a. înnorat: cu fața nourată AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
nourat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul noura