NINSOÁRE, ninsori, s. f. 1. Faptul de a ninge; cădere a zăpezii. ◊ Loc. adv. Pe ninsoare = în timp ce ninge. 2. (Concr.) Zăpadă, ◊ Fig. Căruntețe. – Nins + suf. -oare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ninsóare f., pl. orĭ. Ningere, acțiunea de a ninge. (Rar) Zăpadă, omăt.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ninsoáre s. f., g.-d. art. ninsórii; pl. ninsóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ninsoare f. zăpadă: bătrânul munte albit de ninsori BOL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NINSOÁRE, ninsori, s. f. 1. Faptul de a ninge; cădere a zăpezii. ◊ Loc. adv. Pe ninsoare = în timp ce ninge. 2. (Concr.) Zăpadă. ♦ Fig. Căruntețe. – Nins + suf. -oare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)