NICHIPERCEA s. m. art. (Pop.) Dracul. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NICHIPÉRCEA s. m. art. Una dintre denumirile populare ale diavolului.Sursa: Dicționar enciclopedic
nichipércea (ea dift.) m., gen al luĭ (poate d. bg. * Nikiforče, numele împăratului bizantin învins de Bulgarĭ). Fam. Iron. Om prea scund și slab.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nichipércea (pop.) s. m., g.-d. lui nichipérceaSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Nichipercea m. nume comic dat necuratului. [Nume propriu, analog sinonimelor Gavrilă, Vasilică].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Nichipercea m. poreclă sub care era cunoscut scriitorul Orășanu. [V. acest nume].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NICHIPÉRCEA s. m. art. (Pop.) Dracul. -Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
NICHIPERCEA s. m. art. (Pop.) Dracul. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NICHIPÉRCEA s. m. art. Una dintre denumirile populare ale diavolului.Sursa: Dicționar enciclopedic nichipércea (ea dift.) m., gen al luĭ (poate d. bg. * Nikiforče, numele împăratului bizantin învins de Bulgarĭ). Fam. Iron. Om prea scund și slab.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nichipércea (pop.) s. m., g.-d. lui nichipérceaSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Nichipercea m. nume comic dat necuratului. [Nume propriu, analog sinonimelor Gavrilă, Vasilică].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Nichipercea m. poreclă sub care era cunoscut scriitorul Orășanu. [V. acest nume].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NICHIPÉRCEA s. m. art. (Pop.) Dracul. -Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)