NEȘTIÍNȚĂ s. f. 1. Faptul de a nu ști, de a nu avea știință de ceva; situație în care se află cel care nu știe ceva, nu are știință de ceva. ◊ Neștiință de carte = analfabetism. 2. Lipsă de cultură, ignoranță; p. ext. obscurantism. – Ne- + știință.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a neștiínță f., pl. e. Ignoranță, lipsă de știință.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!neștiínță (neș-ti-/ne-ști-) s. f., g.-d. art. neștiínțeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită neștiință f. lipsă de știință.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NEȘTIÍNȚĂ s. f. 1. Faptul de a nu ști, de a nu avea știință de ceva; situație în care se află cel care nu știe ceva, nu are știință de ceva. ♦ Neștiință de carte = analfabetism. 2. Lipsă de cultură, ignoranță; p. ext. obscurantism. – Pref. ne- + știință.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)