NEVOIÁȘ, -Ă, nevoiași, -e, adj. 1. Care este lipsit de mijloace materiale, care nu are nici cele necesare traiului; sărman, sărac; p. ext. care duce o viață grea; necăjit, muncit, trudit, nenorocit. 2. (Pop.) Care este lipsit de vlagă, de putere, slab; incapabil de a face ceva (bun), becisnic, neputincios. [Pr.: -vo-iaș] – Nevoie + suf. -aș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a nevoĭáș, -ă adj. (d. nevoĭe și suf. aș; ung. nevolyás, nyavalyás). Care are multe nevoĭ, sărac neputincĭos: om nevoĭaș, populațiune nevoĭașă. – În est nevoĭeș.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!nevoiáș (pop.) adj. m., s. m., pl. nevoiáși; adj. f., s. f. nevoiáșă, art. nevoiáșa, pl. nevoiáșeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită nevoiaș m. 1. cel ce se află în nevoie, sărac; 2. infirm, neputincios: omul nevoiaș se înneacă pe uscat PANN.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NEVOIÁȘ, -Ă, nevoiași, -e, adj., s. m. și f. 1. (Om) care este lipsit de mijloace materiale, care nu are nici cele necesare traiului; sărman, sărac; p. ext. care duce o viață grea; necăjit, muncit, trudit, nenorocit. 2. (Pop.) (Om) care este lipsit de vlagă, de putere, slab; incapabil de a face ceva (bun), becisnic, neputincios. [Pr.: -vo-iaș] – Nevoie + suf. -aș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)