NESTĂVILÍT, -Ă, nestăviliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi (ușor) stăvilit, oprit; nestăpânit, năvalnic, impetuos; p. ext. irezistibil. – Ne- + stăvilit.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a !nestăvilít (nes-tă-/ne-stă-) adj. m., pl. nestăvilíți; f. nestăvilítă, pl. nestăvilíteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
nestăvilit a. 1. neoprit; 2. fig. irezistibil: acel nestăvilit farmec OD.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NESTĂVILÍT, -Ă, nestăviliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi (ușor) stăvilit, oprit; nestăpânit, năvalnic, impetuos; p. ext. irezistibil. – Pref. ne- + stăvilit.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)