NAUPATÍE, naupatii, s. f. (Med.) Rău de mare. [Pr.: -na-u-] – Din fr. naupathie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
NAUPATÍE s.f. Rău de mare. [Gen. -iei. / < fr. naupathie, cf. gr. naus – navă, pathos – suferință].
Sursa: Dicționar de neologisme
NAUPATÍE s. f. rău de mare. (< fr. naupathie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
naupatíe (na-u-) s. f., art. naupatía, g.-d. art. naupatíei; pl. naupatíi, art. naupatíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NAUPATÍE, naupatii, s.f (Med.) Rău de mare. [Pr.: na-u-] – Din fr. naupathie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 