Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele naturalist:

NATURALÍST, -Ă, naturaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii. 2. Adj. Care aparține naturalismului, privitor la naturalism; care reflectă naturalismul, caracteristic naturalismului. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


NATURALÍST, -Ă adj. Privitor la naturalism; care reflectă naturalismul. // s.m. și f. 1. Adept al naturalismului. 2. Specialist în științele naturii. [Cf. fr. naturaliste].
Sursa: Dicționar de neologisme

NATURALÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al naturalismului. II. s. m. f. specialist în științele naturii. (< fr. naturaliste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

* naturalíst, -ă s. (d. natural). Persoană care se ocupă de zoologie, botanică, mineralogie ș.a.: Aristotele, Pliniŭ și Buffon aŭ marĭ naturaliștĭ. Partizan al naturalizmuluĭ în artă, literatură, filosofie. Adj. Bazat pe natură: prima religiune a Romanilor a fost un panteizm naturalist.
Sursa: Dicționaru limbii românești

naturalíst adj. m., s. m., pl. naturalíști; adj. f., s. f. naturalístă, pl. naturalíste
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

naturalist m. cel ce se ocupă în special cu istoria naturală (animale, plante, minerale).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

NATURALÍST, -Ă, naturaliști, -ste, s. m. și f. adj. 1. S. m. și fi Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii. 2. Adj. Care aparține naturalismului, privitor la naturalism. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)