MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adj. 1. Care poartă mască (1), acoperit cu o mască; măscuit. ◊ Bal mascat = bal la care participanții sunt deghizați și poartă mască (1). 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor; camuflat. ♦ Fig. Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare; disimulat. – V. masca.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mascat, mascați s. m. polițist care acționează cu cagula pe față; membru al unei brigăzi antiteroriste.Sursa: Dicționar de argou al limbii române
*mascát, -ă adj. (fr. masqué). Ascuns supt [!] mască: om mascat. Bal mascat, în care persoanele poartă măștĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
MASCAT (MASQAT sau MUSCAT), capitala sultanatului Oman, situată în SE Pen. SArabia, în NE țării, port pe țărmul G. Oman; 380 mii loc. (1990, cu suburbiile Matrah, Ruwi, Sib, Madinat el-Qabus). Aeroport. Nod caravanier. Ind. chimică. Producție meșteșugărească. Export de curmale, fructe și pește uscat. Fundat în sec. 15; capitală din 1971.Sursa: Dicționar enciclopedic mascat a. bal mascat, în care dansatorii poartă o mască și sunt deghizați.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adj. 1. Care poartă mască (1), acoperit cu o mască; măscuit. ◊ Bal mascat = bal la care participanții sunt deghizați și poartă mască (1). 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor; camuflat. ♦ Fig. Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare; disimulat. – V. masca.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MAȘCÁT, -Ă adj. v. mășcat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
mașcát, V. mășcat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
MAȘCÁT, -Ă adj. v. mășcat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mășcát și (est) ma-, -ă adj. (din măcĭucat, de unde s´a făcut *măcĭcat, apoĭ mășcat, ca obișnuĭesc, pașnic, veșnic din *obicĭnuĭesc, *pacĭnic, *vecĭnic). Nord. Mare, bulbucat (vorbind de boabe, florĭ, picăturĭ și litere): numele florilor celor maĭ mașcate (Sadov. VR. 1911, 3, 340). Adv. A scrie mașcat, a scrie cu litere marĭ, nu puchinos. – În Ban. „cu fire rare”.
Sursa: Dicționaru limbii românești
mășcát, -ă, adj. – (înv.) Mare, bombat, plin: „Adjectivul acesta cuprinde două însușiri: masiv și rotund. Se zice, de ex.: lacrimă mășcată, grăunte mășcat (adică) bine dezvoltat” (Bud 1908): „Tuie o din sărinat, / Vara când plouă mășcat” (Țiplea 1906: 443); „Lacrimile-n jos să-ți meargă / Tot mășcate ca bobu” (Bârlea 1924 I: 99). – Din măciucat (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
mășcát (pop.) adj. m., pl. mășcáți; f. mășcátă, pl. mășcáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită mășcat a. cu flori mari, cu boabe groase: orz mășcat. [Maramureș mășcat mare = Meglen. măcicat: de origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Pop.; despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
mascat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul masca