mutí, mutésc, vb. IV (reg.) a contribui la o cheltuială.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
MUTI, Ornela (pe numele adevărat Francesca Roman Rivelli) (n. 1955), actriță italiană. Roluri care îi pun în valoare frumusețea, în ipostaze de o lascivitate tulburătoare („Ultima romanță de dragoste”, „Povestea unei nebunii obișnuite”, „Dragostea lui Swann”, „Doar în glumă”).Sursa: Dicționar enciclopedic
MUTI, Riccardo (n. 1941), dirijor italian. Repertoriu amplu, de operă, de la Meyerbeer la Ligeti (cu precădere Verdi) și simfonic. Director muzical al festivalului „Mai-ul muzical florentin” (1969-1980) și al Orchestrei New Philharmonia (1973-1982). Director muzical al Orchestrei din Philadelphia (1980-1992), iar din 1986, al operei Scala din Milano. Atenție acordată operelor necunoscute. Intuiție creatoare și simț dramatic. Numeroase înregistrări.Sursa: Dicționar enciclopedic MUȚÍ, muțesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) 1. A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. 2. (Despre sunete, voci etc.) A scădea în intensitate; a amuți. – Din mut.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a muțí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. muțésc, imperf. 3 sg. muțeá; conj. prez. 3 să muțeáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită muțì v. a deveni mut. [Lat. MUTESCERE].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
muți - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul mut
muți - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul mut
muți - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul muta
muți - Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul muta