MUSTUIÁLĂ, mustuieli, s. f. (Pop.) Faptul de a mustui; (concr.) amestec de must, resturi de boabe și de ciorchini, obținut prin mustuire. – Mustui + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mustuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a mustui. Strugurĭ mustuițĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
mustuiálă (pop.) s. f., g.-d. art. mustuiélii; pl. mustuiéliSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită