Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele muntenegru:

MUNTENEGRU (CRNA GORA), republică în SV Iugoslaviei; 13,8 mii km2; 640 mii de loc. (1996). Capitala: Podgorica. Orașe pr.: Nikšić, Cetinje. Relief muntos predominant, cu alt. max. în vf. Bobotov (2.522 m) din masivul Durmitor. Climă mediteraneană. Expl. de cupru, bauxită și plumb. Uzine siderurgice, ind. alim. și textilă. Creșterea ovinelor și caprinelor. Se cultivă tutun, măslini și citrice. Viticultură. Turism dezvoltat pe litoralul M. Adriatice. Istoric: Terit. M. a făcut parte, în Antichitate, din provincia romană Iliria. În sec. 7 a fost populat de triburile slave ale duklianilor; în sec. 9 s-a constituit cnezatul Duklja, cunoscut mai târziu sub numele de Zeta (denumirea M. din sec. 15). La sfârșitul sec. 12 a făcut parte din statul sârb, iar din 1366, M. a devenit independent. Cucerit și inclus în Imp. Otoman (1499). În 1697, mitropolitul Danilo Petrović Njegoš a întemeiat dinastia Njegoš, care a condus lupta de eliberare națională, culminând cu victoria asupra turcilor (1797) și proclamarea independenței de fapt a M., recunoscută de Trataul de Pace Ruso-Turc de la San Stefano (1878). Din 1918 a intrat în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (din 1929 Iugoslavia), iar din 1945 a devenit republică în cadrul R.S.F. Iugoslavia; după destrămarea (1991) acesteia, M. împreună cu Serbia a constituit Republica Federală Iugoslavia.
Sursa: Dicționar enciclopedic


Muntenegru n. sau Cernagora, mic principat muntos pe lângă Adriatica, cu capitala Cetinie și o populațiune de 250.000 loc. Muntenegrul a fost proclamat regat în 1910. Prin ultimul răsboiu balcanic din 1912-1913, Muntenegrul a câștigat 7000 kmp. și populația-i crescu la 480.000 locuitori. După răsboiul mondial (1919), Muntenegrul s’a anexat regatului iugoslav (Muntenegrean).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MUNTENEGRU (CRNA GORA), republică în SV Iugoslaviei; 13,8 mii km2; 640 mii de loc. (1996). Capitala: Podgorica. Orașe pr.: Nikšić, Cetinje. Relief muntos predominant, cu alt. max. în vf. Bobotov (2.522 m) din masivul Durmitor. Climă mediteraneană. Expl. de cupru, bauxită și plumb. Uzine siderurgice, ind. alim. și textilă. Creșterea ovinelor și caprinelor. Se cultivă tutun, măslini și citrice. Viticultură. Turism dezvoltat pe litoralul M. Adriatice. Istoric: Terit. M. a făcut parte, în Antichitate, din provincia romană Iliria. În sec. 7 a fost populat de triburile slave ale duklianilor; în sec. 9 s-a constituit cnezatul Duklja, cunoscut mai târziu sub numele de Zeta (denumirea M. din sec. 15). La sfârșitul sec. 12 a făcut parte din statul sârb, iar din 1366, M. a devenit independent. Cucerit și inclus în Imp. Otoman (1499). În 1697, mitropolitul Danilo Petrović Njegoš a întemeiat dinastia Njegoš, care a condus lupta de eliberare națională, culminând cu victoria asupra turcilor (1797) și proclamarea independenței de fapt a M., recunoscută de Trataul de Pace Ruso-Turc de la San Stefano (1878). Din 1918 a intrat în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (din 1929 Iugoslavia), iar din 1945 a devenit republică în cadrul R.S.F. Iugoslavia; după destrămarea (1991) acesteia, M. împreună cu Serbia a constituit Republica Federală Iugoslavia.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Muntenegru n. sau Cernagora, mic principat muntos pe lângă Adriatica, cu capitala Cetinie și o populațiune de 250.000 loc. Muntenegrul a fost proclamat regat în 1910. Prin ultimul răsboiu balcanic din 1912-1913, Muntenegrul a câștigat 7000 kmp. și populația-i crescu la 480.000 locuitori. După răsboiul mondial (1919), Muntenegrul s’a anexat regatului iugoslav (Muntenegrean).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a