MULTIȘÓR, -OÁRĂ, multișori, -oare, adj., adv. Diminutiv al lui mult; destul de mult, cam mult; multicel. ◊ De multișor = a) care datează, există de mult timp; vechi; b) de o vreme destul de îndelungată. – Mult + suf. -ișor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a *multișór, -oáră adj. (d. mult). Fam. Cam mult, multicel. Adv. A lipsit multișor, a plecat de multișor. Pl. mulțișorĭ (d. mulțĭ), multișoare. Îs cam mulțișorĭ afară (est), e cam ger.
Sursa: Dicționaru limbii românești
multișór (fam.) adj. m., pl. multișóri; f. multișoáră, pl. multișoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită