Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele moruș:

MORUS (MORE [mo:]), Sir Thomas (1478-1535), gânditor umanist și om politic englez. Unul dintre întemeietorii socialismului utopic. Lord-cancelar (1529-1532). Fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credință regelui ca „șef suprem” al bisericii anglicane. Arestat, judecat și decapitat din ordinul lui Henric VIII, pentru că s-a împotrivit reformelor bisericești promovate de acesta. În lucrarea sa, „Utopia” (1516), a descris, în opoziție cu societatea engleză contemporană lui, o lume ideală, bazată pe toleranță și egalitate între toți membrii ei. Alte lucrări: „Viața lui Pico della Mirandola”, „Răspuns către Luther”. Canonizat (1935). Sărbătorit la 22 iun.
Sursa: Dicționar enciclopedic


Morus (Thomas) m. mare cancelar al Angliei, dat morții de Henric VIII, fiindcă refuzase de a-l recunoaște ca șef al bisericii anglicane; autorul Utopiei, operă modelată după Republica lui Platon (1430-1535).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MORUS (MORE [mo:]), Sir Thomas (1478-1535), gânditor umanist și om politic englez. Unul dintre întemeietorii socialismului utopic. Lord-cancelar (1529-1532). Fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credință regelui ca „șef suprem” al bisericii anglicane. Arestat, judecat și decapitat din ordinul lui Henric VIII, pentru că s-a împotrivit reformelor bisericești promovate de acesta. În lucrarea sa, „Utopia” (1516), a descris, în opoziție cu societatea engleză contemporană lui, o lume ideală, bazată pe toleranță și egalitate între toți membrii ei. Alte lucrări: „Viața lui Pico della Mirandola”, „Răspuns către Luther”. Canonizat (1935). Sărbătorit la 22 iun.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Morus (Thomas) m. mare cancelar al Angliei, dat morții de Henric VIII, fiindcă refuzase de a-l recunoaște ca șef al bisericii anglicane; autorul Utopiei, operă modelată după Republica lui Platon (1430-1535).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

morúș, -ă adj. (cp. cu turc. bg. mor, violet, și sîrb. morav, albastru închis). Olt. Galben bătînd în roș: un boŭ cu păr moruș.
Sursa: Dicționaru limbii românești