Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele moleta:

MOLETÁ vb. tr. 1. a imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. (< fr. moleter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MOLETÁ, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOLETÁ vb. I. tr. 1. A imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. [< fr. moleter].
Sursa: Dicționar de neologisme

moletá (a ~) vb., ind. prez. 3 moleteáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MOLETÁ, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MOLÉTĂ s. f. 1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOLÉTĂ s.f. 1. Unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, folosită pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. Roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. [< fr. molette, germ. Molette].
Sursa: Dicționar de neologisme

molétă s. f., g.-d. art. molétei; pl. moléte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțată, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)