MOCHETÁ vb. tr. a acoperi podeaua unei camere cu mochetă. (< mochetă)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MOCHETÁ, mochetez, vb. I. Tranz. A acoperi podeaua unei camere cu mochetă. – Din mochetă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
*mochetá (a ~) vb., ind. prez. 3 mocheteázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MOCHETÁ, mochetez, vb. I. Tranz. A acoperi podeaua unei camere cu mochetă. – Din mochetă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MOCHÉTĂ s. f. țesătură plușată, din fire de lână și de in sau cânepă, folosită drept covor sau la capitonarea mobilelor. (< fr. moquette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MOCHÉTĂ, mochete, s. f. Țesătură plușată, cu bătătură de in sau de cânepă și cu urzeală de lână, folosită pentru covoare; bucată din acest fel de țesătură, care acoperă (de obicei) toată suprafața podelei. – Din fr. moquette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MOCHÉTĂ s.f. Stofă plușată, făcută din fire de lână și de in sau cânepă, întrebuințată la fabricarea covoarelor sau la capitonarea mobilelor. [Var. mochet s.n. / < fr. moquette].
Sursa: Dicționar de neologisme
mochétă s. f., g.-d. art. mochétei; pl. mochéteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MOCHÉTĂ, (2) mochete, s. f. 1. Țesătură plușată, cu bătătură de in, cânepă sau material plastic și cu urzeală de lână, folosită pentru covoare. 2. Bucată din acest fel de țesătură, care acoperă (de obicei) toată suprafața podelei. – Din fr. moquette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)