MOCÁNCĂ, mocance, s.f. Nume dat femeilor din regiunile muntoase (în special ale Transilvaniei).
Sursa: Dicționarul limbii române contemporane
MOCÁNCĂ, mocance, s.f. 1. Soție sau fiică de mocan; femeie originară din Transilvania. 2. (La sg. art.) Numele unui dans popular.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
MOCÁNCĂ, mocance, s. f. 1. Femeie (româncă) dintr-o regiune de munte (în special din Transilvania); soție sau fiică de mocan; mocăniță. 2. (La sg.; art.) Numele unui dans popular asemănător cu hora; melodie după care se execută acest dans; mocănească. – Mocan + suf. -că.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mocáncă s. f., g.-d. art. mocáncei; pl. mocánceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MOCÁNCĂ, mocance, s. f. 1. Femeie (româncă) dintr-o regiune de munte (în special din Transilvania); soție sau fiică de mocan; mocăniță. 2. (La sg.; art.) Numele unui dans popular asemănător cu hora; melodie după care se execută acest dans; mocănească. – Mocan + suf. -că.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)