*miserére n. fără pl. (lat. miserére, fie-țĭ milă, miseréri, a-țĭ fi milă, d. miser, nenorocit. V. meserere). La catolicĭ, unu din ceĭ șapte psalmĭ de penitență. Muzica după care se cîntă aceștĭ psalmĭ. – Pron. și miz- (după fr.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
MISERÉRE (cuv. lat. „îndură-te!”) subst. (MUZ.) Începutul psalmului 50, considerat prototipul cântărilor de penitență și deseori transpus în muzică (Josquin des Prés, G. Allegri). ♦ Imn catolic pe mai multe voci.Sursa: Dicționar enciclopedic
!miserére (lat.) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită