mincióc (-curi), s. n. – Vîrșă de pescuit. – Var. micioc, mi(n)ciog. Rut. mišok „sac” (Scriban). Der. din sl. mesti „a agita” (Tiktin) pare mai puțin probabilă. În Mold.Sursa: Dicționarul etimologic român mincĭóc și -óg, V. micĭoc.
Sursa: Dicționaru limbii românești