MICROMÉTRU I. s. n. instrument de precizie în micrometrie. ♦ ~ ocular (sau obiectiv) = plăcuță gradată adaptată la ocularul (sau obiectivul) unui microscop, ori alt aparat optic pentru a măsura dimensiunile obiectelor studiate. II. s. m. micron. (< fr. micromètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MICROMÉTRU, (1) micrometre, s. n., (2) micrometri, s. m. 1. S. n. Instrument mecanic de precizie, pentru măsurarea dimensiunilor mici și foarte mici. 2. S. m. (Rar) Micron. – Din fr. micromètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MICROMÉTRU s.n. Instrument de mare precizie, cu care se măsoară dimensiuni mici. ♦ Instrument gradat adaptat la ocularul unui microscop sau al unui alt aparat optic pentru a măsura dimensiunile obiectelor observate. [< fr. micromètre, cf. germ. Mikrometer < gr. mikros – mic, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme
*micrométru n., pl. e (vgr. mikrós, mic, și métron, măsură). Un instrument format din doŭă fire întinse paralel într´o lunetă, unu fix, și altu mobil, care servește la măsurat micile distanțe astronomice, și maĭ ales diametrele aparente ale astrelor.
Sursa: Dicționaru limbii românești
micrométru1 (micron) (rar) (mi-cro-me-tru), art. micrométrul; pl. micrométri, art. micrométrii; simb. mmSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită micrométru2 (instrument) (mi-cro-me-tru), art. micrométrul; pl. micrométreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MICROMÉTRU, (1) micrometre, s. n., (2) micrometri, s. m. 1. S. n. Instrument mecanic de precizie, pentru măsurarea dimensiunilor mici și foarte mici. 2. S. m. (Rar) Micron. – Din fr. micromètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
MICROMÉTRU I. s. n. instrument de precizie în micrometrie. ♦ ~ ocular (sau obiectiv) = plăcuță gradată adaptată la ocularul (sau obiectivul) unui microscop, ori alt aparat optic pentru a măsura dimensiunile obiectelor studiate. II. s. m. micron. (< fr. micromètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MICROMÉTRU, (1) micrometre, s. n., (2) micrometri, s. m. 1. S. n. Instrument mecanic de precizie, pentru măsurarea dimensiunilor mici și foarte mici. 2. S. m. (Rar) Micron. – Din fr. micromètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MICROMÉTRU s.n. Instrument de mare precizie, cu care se măsoară dimensiuni mici. ♦ Instrument gradat adaptat la ocularul unui microscop sau al unui alt aparat optic pentru a măsura dimensiunile obiectelor observate. [< fr. micromètre, cf. germ. Mikrometer < gr. mikros – mic, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme
*micrométru n., pl. e (vgr. mikrós, mic, și métron, măsură). Un instrument format din doŭă fire întinse paralel într´o lunetă, unu fix, și altu mobil, care servește la măsurat micile distanțe astronomice, și maĭ ales diametrele aparente ale astrelor.
Sursa: Dicționaru limbii românești
micrométru1 (micron) (rar) (mi-cro-me-tru), art. micrométrul; pl. micrométri, art. micrométrii; simb. mmSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită micrométru2 (instrument) (mi-cro-me-tru), art. micrométrul; pl. micrométreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MICROMÉTRU, (1) micrometre, s. n., (2) micrometri, s. m. 1. S. n. Instrument mecanic de precizie, pentru măsurarea dimensiunilor mici și foarte mici. 2. S. m. (Rar) Micron. – Din fr. micromètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)