MÉTRIC, -Ă I. adj. 1. referitor la măsură, la metru. ♦ sistem ~ = sistem internațional de măsurare a lungimilor, greutăților și capacităților, bazat pe unități care cresc, sau descresc din zece în zece. 2. referitor la metrică (II, 1). II. s. f. 1. ramură a poeticii care studiază structura versului și a unităților prozodice; totalitatea regulilor privitoare la structura versurilor; sistem de construire ritmică a versurilor. 2. ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului1 (4). 3. (mat.) sistem de măsuri care se asociază unei măsuri date. (< fr. métrique, /II/ germ. Metrik)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MÉTRIC, -Ă, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul (1) drept unitate fundamentală pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. 2. S. f. Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului. 3. Adj. Care se referă la metru (2), compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. 4. S. f. Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (4). – Din fr. métrique, germ. Metrik.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MÉTRIC1 adj. Referitor la sistemul zecimal de măsuri și greutăți care are metrul ca unitate de bază. ◊ Sistem metric = ansamblul unităților de măsură care au la bază metrul. ♦ (Despre mărimi) Care are calitatea de a admite o măsură. [< fr. métrique].
Sursa: Dicționar de neologisme
MÉTRIC2 adj. Referitor la măsura versurilor, la structura lor ritmică. [Cf. fr. métrique, lat. metricus].
Sursa: Dicționar de neologisme
*métric, -ă adj. (vgr. metrikós, d. métron, măsură. V. si-metric). Relativ la metru, la măsura versurilor. Vers metric, vers bazat pe cantitatea prozodică a silabelor, ca la Grecĭ și Romanĭ (în opoz. cu vers silabic). Relativ la metru, la gram., la litru: sistema metrică e o mare glorie pentru Francia. Chintal metric, o sută de chilograme. Tonă metrică, o mie de chilograme. S. f. Știința care se ocupă de elementele din care-s făcute versurile și de diferitele felurĭ de versurĭ. – În ainte [!] de facerea sistemeĭ metrice, diferitele măsurĭ uzitate în Francia, ca și aĭurea, aveaŭ doŭă inconveniente: 1. măsurile, cu toate că purtaŭ tot un nume, variaŭ de la o provincie la alta; 2. subdiviziunile acestor măsurĭ nu eraŭ decimale, ceĭa ce îngreuĭa mult socotelile. De aceĭa, la 1790, un decret al Adunăriĭ constituante însărcină Academia de științe să organizeze o sistemă maĭ bună. Era vorba să se stabilească un etalon (o unitate de măsură) care să servească de bază tuturor celor-lalte. Academiciĭ Méchain și Delambre fură însărcinațĭ să măsoare lungimea părțiĭ meridianuluĭ terestru dintre Dunkerque și Barcelona, ceĭa ce s´a făcut de la 1792 pînă la 1799. De aicĭ s´a dedus lungimea totală a meridianuluĭ, și a patru-zecĭ de milioana [!] parte din meridian a fost numită metru. Metru e baza tuturor celor-lalte unitățĭ a noiĭ sisteme, care din cauza asta s´a numit sistema metrică. Această sistemă a devenit legală în Francia pin [!] decretu de la 2 Novembre 1801 și definitiv obligatorie de la 1 Ianuariŭ 1840. Încet-încet aŭ adoptat-o și alte țărĭ, așa în cît [!] azĭ e întrebuințată maĭ de toate țările civilizate și numaĭ invidia le maĭ oprește pe unele de a o introduce oficial.
Sursa: Dicționaru limbii românești
MÉTRIC, -Ă, metrici, -ce, adj. 1. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul (1) drept unitate fundamentală pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. 3. Care se referă la metru (2), compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. – Din fr. métrique, germ. Metrik.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) métric (me-tric) adj. m., pl. métrici; f. métrică, pl. métriceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
metric a. relativ la metru sau la sistema de greutăți, de măsuri și de monedă cari au ca bază metrul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MÉTRIC, -Ă, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul (1) drept unitate fundamentală pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. 2. S. f. Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului. 3. Adj. Care se referă la metru (2), compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. 4. S. f. Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (4). – Din fr. métrique, germ. Metrik.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)