Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele mercerie:

MERCERÍE s. f. 1. obiecte mărunte întrebuințate la cusut, la garnisirea sau repararea îmbrăcămintei etc.; mărunțișuri. 2. negoțul cu astfel de obiecte. 3. magazin de mercerie (1). (< fr. mercerie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MERCERÍE, (3) mercerii, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut și ca accesorii la îmbrăcăminte (ață, nasturi, copci etc.). 2. Negoț cu astfel de articole. 3. Magazin de mercerie (1). – Din fr. mercerie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MERCERÍE s.f. Lucruri întrebuințate la cusutul, la garnisirea sau la repararea îmbrăcămintei etc.; mărunțișuri. ♦ Negoțul cu astfel de mărunțișuri. [Gen. -iei. / < fr. mercerie].
Sursa: Dicționar de neologisme

*merceríe f. (fr. mercerie, d. mercier, marchidan, d. lat. merx, mercis, marfă). Marchidănie.
Sursa: Dicționaru limbii românești

merceríe s. f., art. mercería, g.-d. art. merceríei; pl. merceríi, art. merceríile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mercerie f. negoț de mărunțișuri pentru îmbrăcat și gătit (ață, ace, panglici, nasturi): obiecte de mercerie.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MERCERÍE, (3) mercerii, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut și ca accesorii la îmbrăcăminte (ață, nasturi, copci etc.). 2. Negoț cu astfel de articole. 3. Magazin de mercerie (1). – Din fr. mercerie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)