MENȘEVÍC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al menșevismului. (< rus. menșevik)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MENȘEVÍC, -Ă, menșevici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al menșevismului. 2. Adj. Care ține de menșevism, privitor la menșevism. – Din rus. menșevik.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MENȘEVÍC, -Ă, menșevíci, -ce, s. m. și f., adj. ~ (cuv. rus. = minoritar < men'șe = mai puțin; întrucât formau grupul minoritar din sânul partidului) [MW]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
MENȘEVÍC, -Ă adj. Referitor la menșevism, propriu menșevismului. // s.m. și f. Adept al menșevismului. [< rus. menșevik < menșinstvo – minoritate].
Sursa: Dicționar de neologisme
menșevíc adj. m., s. m., pl. menșevíci; adj. f., s. f. menșevícă, pl. menșevíceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MENȘEVÍC, -Ă, menșevici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al menșevismului. 2. Adj. Care ține de menșevism, privitor la menșevism. – Din rus. menșevik.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)