Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele mau:

MAU s. n. (Pop. și fam.; în legătură cu verbe ca „a avea”, „a pierde”, „a-și lua”, „a-și face”) Avânt, elan; energie, vlagă. ◊ Expr. A lua (cuiva) maul = a) a ameți; a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) în situația să nu mai poată spune nimic. – Cf. scr. mah.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


máu s. m. – Forță, putere. Sb. màh (Petrovici, Dacor., VI, 367). Folosit în Banat și Olt., în Munt. numai în expresia a lua maul „a lăsa fără puteri”.
Sursa: Dicționarul etimologic român

*maŭ- saŭ mausoléŭ n., pl. ee (lat. mausoléum, vgr. mausóleion, d. numele luĭ Maŭsol, un rege al Cariiĭ [Asia Mică], căruĭa Artemisia, soția luĭ, ĭ-a înălțat un monument funerar măreț). Mormînt măreț. – Și mauz- (după fr.).
Sursa: Dicționaru limbii românești

mau (pop., fam., în expr.) s. n., art. mául
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

m-au pr. + vb. aux. (m-au văzut)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MAU s. n. (Pop. și fam.; în legătură cu verbe ca „a avea”, „a pierde”, „a-și lua”, „a-și face”) Avânt, elan; energie, vlagă. ◊ Expr. A lua (cuiva) maul = a) a ameți; a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) în situația să nu mai poată spune nimic. – Cf. sb. mah.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)