Am găsit 16 definiții pentru cuvantul/cuvintele matisor:

MATISÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în lucrări de matisare. (< fr. matisseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MATISÓR, -OÁRE, matisori, -oare, s. m. și f. Lucrător care face operația de matisare. – Cf. matisa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


MATISÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care matisează. [Cf. fr. matisseur].
Sursa: Dicționar de neologisme

matisór s. m., pl. matisóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MATISÓR, -OÁRE, matisori, -oare, s. m. și f. Lucrător care face operația de matisare. – Cf. matisa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MĂȚIȘÓR, mățișoare, s. n. Diminutiv al lui maț.Maț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

mățișór (maț mic) s. n., pl. mățișoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MĂȚIȘÓR, mățișoare, s. n. Diminutiv al lui maț.Maț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MÂȚIȘÓR, mâțișori, s. m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

mâțișór (pisic mic, plantă) s. m., pl. mâțișóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mâțișor m. 1. Mold. puiu de mâță; 2. Bot. spic lung și mlădios la floarea nucului, alunului, sălciei; 3. pl. Tr; trifoiu. [Florile stufoase ale amentaceelor au fost comparate cu părul mătăsos al pisicii; sensul 3 face aluziune la coada animalului].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MÂȚIȘÓR, mâțișori, s. m. 1. (Pop.) Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MÂȚIȘÓR, mâțișori, s. m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

mâțișór (pisic mic, plantă) s. m., pl. mâțișóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mâțișor m. 1. Mold. puiu de mâță; 2. Bot. spic lung și mlădios la floarea nucului, alunului, sălciei; 3. pl. Tr; trifoiu. [Florile stufoase ale amentaceelor au fost comparate cu părul mătăsos al pisicii; sensul 3 face aluziune la coada animalului].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MÂȚIȘÓR, mâțișori, s. m. 1. (Pop.) Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)