MARCOMÁNI s. m. pl. Numele mai multor triburi germanice vechi, stabilite în Bavaria. – Din fr. Marcomans, germ. Markomannen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MARCOMÁNI (‹ fr., germ.) s. m. pl. Numele unor triburi germanice, așezate la începutul erei noastre pe cursul superior al Dunării. Aliați cu quazii, au purtat în sec. 1-2 d. Hr. numeroase războaie împotriva Imp. Roman (războaie marcomanice). V. și Marbod.Sursa: Dicționar enciclopedic
Marcomani m. pl. vechiu popor germanic de pe malurile Elbei, făcură mai multe incursiuni în Italia și se așezară în cele din urmă în Boemia: ei ocupară Dacia între anii 225-375.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
marcomani - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul marcoman
marcomani - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul marcoman