Am găsit 11 definiții pentru cuvantul/cuvintele mapa:

MÁPĂ2 s. f. hartă (geografică sau topografică). (< it., lat. mappa, fr. mappe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MÁPĂ1 s. f. 1. carton, piele etc. în care se păstrează diferite hârtii, desene etc. ◊ dosar. 2. servietă. (< germ. Mappe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MÁPĂ2, mape, s. f. (Astăzi rar) Hartă geografică. – Din lat. mappa, fr. mappe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MÁPĂ1, mape, s. f. 1. Obiect de birou făcut din carton, din pânză, din piele etc., uneori acoperit cu hârtie sugativă, în care se țin hârtii, foi volante etc.; dosar special în care se păstrează hârtii, desene, acte etc.; copertă de protecție în care se ține o carte, un mecanism etc. 2. Servietă (plată), de obicei cu mai multe despărțituri. ♦ Plic gros, în interiorul căruia sunt 10-12 plicuri mai mici, împreună cu hârtia de scris necesară. – Din germ. Mappe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MÁPĂ s.f. 1. Scoarțe de carton, de piele etc. în care se păstrează diferite hârtii pe birou; dosar. ♦ Plic mare. 2. Servietă. [Cf. germ. Mappe, fr. mappe, lat. mappa].
Sursa: Dicționar de neologisme

mápă (mápe), s. f.1. Obiect de birou. – 2. Servietă plată. Germ. Mappe (Candrea). – Der. mapamond, s. n. (planiglob), din fr. mappemonde.
Sursa: Dicționarul etimologic român

*mápă f., pl. e (lat. mappa [cuv. punic], șervet, de unde și it. mappa și germ. mappe). Portofoliu, tașcă saŭ scoarțe de carton de ținut hîrtiĭ. Plic gros care conține vre-o 10-12 plicurĭ marĭ și micĭ și tot atîtea foĭ de hîrtie și care se vinde la librărie în loc de cutie, care conține maĭ multe plicurĭ și foĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

mápă s. f., g.-d. art. mápei; pl. mápe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mapă f. portofoliu de cărți sau desenuri: mapă de carton.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MÁPĂ1, mape, s. f. 1. Obiect de birou făcut din carton, din pânză, din piele etc., uneori acoperit cu hârtie sugativă, în care se țin hârtii, foi volante etc.; dosar special în care se păstrează hârtii, desene, acte etc.; copertă de protecție în care se ține o carte, un mecanism etc. 2. Servietă (plată), de obicei cu mai multe despărțituri. ♦ Plic gros, în interiorul căruia sunt 10-12 plicuri mai mici, împreună cu hârtia de scris necesară. – Din germ. Mappe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MÁPĂ2, mape, s. f. (Astăzi rar) Hartă geografică. – Din lat., it. mappa, fr. mappe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)