Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele manuscris:

MANUSCRÍS, -Ă adj., s. n. (text) scris de mână (azi și dactilografiat). (< fr. manuscrit, lat. manu-scriptus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MANUSCRÍS, -Ă, manuscriși, -se, s. n., adj. 1. S. n. Text scris de mână sau, p. ext., dactilografiat. ◊ Loc. adj. și adv. În manuscris = (încă) netipărit. 2. Adj. (Despre texte, lucrări) Scris cu mâna sau, p. ext., dactilografiat. [Var.: (înv.) manuscrípt s. n.] – Din lat. manuscriptus (după scris).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


MANUSCRÍS, -Ă adj., s.n. (Operă, lucrare, text) scris de mână (azi și dactilografiat); netipărit. [Var. manuscript s.n. / cf. fr. manuscrit, lat. manuscriptum < lat. manus – mână, scribere – a scrie; după scris].
Sursa: Dicționar de neologisme

manuscrís (manuscríse), s. n. – Text scris de mînă. – Var. (înv.) manuscript. Format după fr. manuscrit încrucișat cu scris, participiul lui a scrie.
Sursa: Dicționarul etimologic român

MANUSCRÍS (‹ manuscript, după scris; {s} lat. manus „mână” + scriptus „scris”) s. n. 1. Denumire generală pentru orice text scris de mână. Semnificația cea mai importantă este aceea de carte veche scrisă sau copiată înainte de apariția tiparului. Cele mai vechi m. au fost scrise pe papirus; din sec. 3+4, au fost strânse în codexuri. Principalele centre de scriere și copiere au fost mănăstirile, unde, treptat, scrierea și decorarea acestor m. cu miniaturi și litere aurite a devenit o adevărată artă. Sin. manuscript. 2. Prima formă autografă sau dactilografiată (procesată)a unei lucrări pregătite pentru publicare. ◊ Loc. În manuscris = în formă netipărită.
Sursa: Dicționar enciclopedic

!manuscrís1 (-nus-cris/-nu-scris) adj. m.; f. manuscrísă, pl. manuscríse
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

!manuscrís2 (-nus-cris/-nu-scris) s. n., pl. manuscríse; abr. ms.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

manuscris a. scris cu mâna: lucrare manuscrisă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MANUSCRÍS, -Ă, manuscriși, -se, s. n., adj. 1. S. n. Text scris de mână sau, p. ext., dactilografiat. ◊ Loc. adj. și adv. În manuscris = (încă) netipărit. 2. Adj. (Despre texte, lucrări) Scris cu mâna sau, p. ext., dactilografiat. [Var.: (înv.) manuscrípt s. n.] – Din lat. manuscriptus (după scris).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)