-MÁNT, -MANȚÍE elem. „prezicere, divinație”. (< it. -mante, cf. gr. mantis, manteia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
-MÁNT Element secund de compunere savantă cu semnificația „ghicitor”. [< it. -mante, cf. gr. mantis – ghicitor].
Sursa: Dicționar de neologisme