MANILOVÍSM s. n. atitudine pasivă, placidă față de realitate, care duce la o viață deșartă. (după rus. manilovșcina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. – Manilov (n. pr.) + suf. -ism (după rus. manilovșcina).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. – Manilov (n. pr.) + suf. -ism (după rus. manilovșcina).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MANILOVÍSM s.n. Visare deșartă, atitudine pasivă, placidă față de realitate. [< Manilov – eroul lui Gogol din „Suflete moarte” + -ism, după rus. manilovșcina].
Sursa: Dicționar de neologisme
manilovísm s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită