Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele mango:

MÁNGO s. m. arbore din regiunile tropicale, al cărui fruct, comestibil, ca un pepene, are miezul moale și galben, suculent, dulce, cu o aromă puternică; mangustan. ◊ fructul însuși. (< engl. mango)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MÁNGO s.n. Fructul mangotierului (Mangifera indica), de formă oblongă, rareori rotundă, cu coaja netedă și lucioasă ca a nectarinei, de culoare verzuie, galbenă sau roșie, în funcție de stadiul de coacere, cu pulpa galbenă și zemoasă și un sâmbure mare la mijloc. [Var. mangot, manga]
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ

mángo1 (pom) s. m., art. mángoul; pl. mángo
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mángo2 (fruct) s. n., art. mángoul; pl. mángo
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MÁNGO (‹ fr.) s. m. 1. Arbore tropical din familia anacardiaceelor, de 15-18 m înălțime, cu frunze lanceolate, flori mici, roz, parfumate și fructe comestibile (Mangifera iudica). Originar din India, crește în țările tropicale din Africa și America. 2. Fructul arborelui m. (1), cu nu sâmbure central, pulpa galbenă până la portocalie, parfumată și suculentă. Foarte bogat în vitaminele B, C și D, este unul dintre fructele tropicale cele mai cultivate. Are forme și dimensiuni variate.
Sursa: Dicționar enciclopedic

MÁNGO, mango, s. m., s. n. 1. S. m. Arbore tropical cu frunze lanceolate și flori mici, roz, parfumate (Mangifera indica). 2. S. n. Fructul comestibil al acestui arbore, cu un sâmbure central, pulpa galbenă până la portocalie, parfumată și suculentă, bogat în vitaminele B, C și D. – Din fr. mangue, engl. mango, port. manga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

mango - Substantiv feminin, Vocativ, singular - pentru cuvantul mangă