MANDARINÁT s. n. 1. titlu, demnitatea de mandarin1 (1). 2. funcția mandarinului. 3. (fig.) grup social pretinzând a forma o clasă aparte, privilegiată, exercitând o autoritate intelectuală arbitrară și sufocantă. (< fr. mandarinat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MANDARINÁT s. n. Funcția mandarinului1; timpul cât un mandarin1 își exercită funcția. – Din fr. mandarinat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MANDARINÁT s.n. 1. Titlu, funcție de mandarin1. 2. (Ironic) Atitudine disprețuitoare față de oamenii simpli. [Pl. -te. / cf. fr. mandarinat].
Sursa: Dicționar de neologisme
*mandarinát n., pl. e. Funcțiunea (calitatea) de mandarin.
Sursa: Dicționaru limbii românești
mandarinát s. n., pl. mandarináteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MANDARINÁT, mandarinate, s. n. Funcția mandarinului1; timpul cât un mandarin1 își exercită funcția. – Din fr. mandarinat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)