MAMÓN s. m. (În superstiții) Nume dat diavolului, considerat că ispitește pe oameni prin bani; fig. lăcomie de bani. – Slav. (v. sl. mamona < gr.)Sursa: Dicționarul limbii române moderne mamón (mamóni), s. m. – 1. Demonul lăcomiei. – 2. Diavol. – Var. mamona. Ngr. μαμωνᾶς, în parte prin intermediul sl. mamona (Tiktin; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 171). Probabil că marmon, s. m. (Arg., evreu), trebuie explicat prin același cuvînt, cu infix expresiv.Sursa: Dicționarul etimologic român
mamón, -i, s.m. – Diavolul banului (Țiplea 1906). Demonul lăcomiei (DER). Mamonul dracilor, „mai mare peste diavoli, căpetenia dracilor” (Bilțiu 2002). – Din sl. mamona (Tiktin cf. DER); Mamona, personaj biblic.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
Mamon m. 1. zeul bogățiilor la vechii Sirieni; 2. fig. avuție pământească adunată cu lăcomie și jaf.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a