MAGICIÁN, -Ă s. m. f. 1. practicant al magiei; vrăjitor. 2. (fig.) artist desăvârșit, care obține efecte deosebite prin arta sa. (< fr. magicien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MAGICIÁN, -Ă, magicieni, -e, s. m. și f. Persoană care practică magia. ♦ Fig. Artist desăvârșit, care obține efecte deosebite prin arta sa. [Pr.: -ci-an] – Din fr. magicien.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MAGICIÁN, -Ă s.m. și f. Practicant al magiei; vrăjitor. ♦ (Fig.) Artist desăvârșit. [Pron. -ci-an. / cf. fr. magicien].
Sursa: Dicționar de neologisme
magicián (-ci-an) s. m., pl. magiciéni (-ci-eni)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MAGICIÁN, -Ă, magicieni, -e, s. m. și f. Persoană care practică magia. ♦ Fig. Artist desăvârșit, care obține efecte deosebite prin arta sa. [Pr.: -ci-an] – Din fr. magicien.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)