MADRIGÁL s. n. 1. poezie lirică scurtă de natură galantă, care face elogiul unei femei. 2. scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter idilic și foarte delicat. (< fr. madrigal, it. madrigale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MADRIGÁL, madrigale, s. n. 1. Poezie lirică scurtă care exprimă sentimente delicate sau complimente (la adresa unei femei). 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru sec. XVI. [Pl. și: madrigaluri] – Din fr. madrigal.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MADRIGÁL s.n. 1. Poezie scurtă care cuprinde elogii galante la adresa unei femei. 2. Scurtă compoziție muzicală vocală, cu caracter liric. [Pl. -le, -luri. / cf. fr. madrigal, it. madrigale].
Sursa: Dicționar de neologisme
MADRIGÁL (‹ fr.) s. n. 1. Specie a genului liric, de proporții reduse, cu conținut idilic sau galant, cultivată încă din sec. 14 în Italia (Petrarca); s-a răspândit în sec. 16-18 în Franța (C. Marot, B. de Fontenelle) și în alte țări europene. Cu timpul, a dobândit inflexiuni didactice și satirice. 2. Cântec cu caracter pastoral, devenit în Evul Mediu cântec pe două sau trei voci cu refren, iar în sec. 16 compoziție muzicală polifonică pentru cor a cappella scrisă pe text laic. Reprezentanți de seamă: G.P. Palestrina și F. Landino.Sursa: Dicționar enciclopedic MADRIGAL, formație corală românească de cameră, creată în 1963 de Marin Constantin, pe lângă Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Repertoriu renascentist și modern, interpretat cu mare acuratețe stilistică și perfecțiune sonoră. A susținut peste 3.000 de concerte în țară și în străinătate. Împreună cu dirijorul său, corul M. a realizat peste 40 de discuri și șapte compact-discuri.Sursa: Dicționar enciclopedic *madrigál n., pl. e și urĭ (fr. madrigal, it. madrigale, d. sp. madrigal, derivat d. madrugoda, auroră). Scurtă poezie delicată saŭ galantă adresată uneĭ femeĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
madrigál (ma-dri-) s. n., pl. madrigále/madrigáluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
madrigal n. poezie ce conține, în câteva versuri, o cugetare ingenioasă și galantă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MADRIGÁL, madrigale, s. n. 1. Poezie lirică scurtă cu conținut idilic sau galant. 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru sec. XVI. [Pl. și: madrigaluri] – Din fr. madrigal.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MADRIGÁL s. n. 1. poezie lirică scurtă de natură galantă, care face elogiul unei femei. 2. scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter idilic și foarte delicat. (< fr. madrigal, it. madrigale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MADRIGÁL, madrigale, s. n. 1. Poezie lirică scurtă care exprimă sentimente delicate sau complimente (la adresa unei femei). 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru sec. XVI. [Pl. și: madrigaluri] – Din fr. madrigal.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MADRIGÁL s.n. 1. Poezie scurtă care cuprinde elogii galante la adresa unei femei. 2. Scurtă compoziție muzicală vocală, cu caracter liric. [Pl. -le, -luri. / cf. fr. madrigal, it. madrigale].
Sursa: Dicționar de neologisme
MADRIGÁL (‹ fr.) s. n. 1. Specie a genului liric, de proporții reduse, cu conținut idilic sau galant, cultivată încă din sec. 14 în Italia (Petrarca); s-a răspândit în sec. 16-18 în Franța (C. Marot, B. de Fontenelle) și în alte țări europene. Cu timpul, a dobândit inflexiuni didactice și satirice. 2. Cântec cu caracter pastoral, devenit în Evul Mediu cântec pe două sau trei voci cu refren, iar în sec. 16 compoziție muzicală polifonică pentru cor a cappella scrisă pe text laic. Reprezentanți de seamă: G.P. Palestrina și F. Landino.Sursa: Dicționar enciclopedic MADRIGAL, formație corală românească de cameră, creată în 1963 de Marin Constantin, pe lângă Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Repertoriu renascentist și modern, interpretat cu mare acuratețe stilistică și perfecțiune sonoră. A susținut peste 3.000 de concerte în țară și în străinătate. Împreună cu dirijorul său, corul M. a realizat peste 40 de discuri și șapte compact-discuri.Sursa: Dicționar enciclopedic
*madrigál n., pl. e și urĭ (fr. madrigal, it. madrigale, d. sp. madrigal, derivat d. madrugoda, auroră). Scurtă poezie delicată saŭ galantă adresată uneĭ femeĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
madrigál (ma-dri-) s. n., pl. madrigále/madrigáluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită madrigal n. poezie ce conține, în câteva versuri, o cugetare ingenioasă și galantă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MADRIGÁL, madrigale, s. n. 1. Poezie lirică scurtă cu conținut idilic sau galant. 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru sec. XVI. [Pl. și: madrigaluri] – Din fr. madrigal.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)