Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele mașter:

MÁSTER1 s.m. (În țările de limbă engleză) Titlu universitar, precedând pe cel de doctor, care se acordă la unul sau doi ani după terminarea facultății. (< engl. master)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MÁSTER2 s.n. (Inform.) Ultima listare a unui text înainte de fotocopiere. (< amer. master)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MÁSTER, (1) mastere, s. n., (2) masteri, s. m. 1. S. n. Masterat. 2. S. m. Persoană care a obținut acest titlu. – Din engl. master.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

máster1 (absolvent de masterat) s. m.,pl. másteri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

máster2 (masterat) s. n., pl. mástere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MASTER [má:stə], William Howell (1915-2001), medic și sexolog american. Împreună cu soția sa, Virginia E. Johnson, inițiază terapiile impotenței și frigidității („Dizarmoniile sexuale și tratamentul lor”, „Dragoste și sexualitate”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

MÁȘTER, -Ă, mașteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă; maștehă. 2. Adj. (Reg.; despre frați, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

máșter (vitreg, crud) (reg.) adj. m., pl. máșteri; f. máșteră, pl. máștere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MÁȘTER, -Ă, mașteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă; maștehă. 2. Adj. (Reg.; despre frați, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)