LORNIÉTĂ, lorniete, s.f. 1. Ochelari plianți, cu mâner. 2. Binoclu mic, pentru teatru.
Sursa: Dicționarul limbii române contemporane
LORNIÉTĂ s. f. binoclu mic de teatru; (p. ext.) lornion. (< fr. lorgnette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LORNIÉTĂ s.f. Binoclu mic pentru teatru; (p. ext.) lornion. [Pron. -nie-tă, var. lornetă s.f. / < fr. lorgnette].
Sursa: Dicționar de neologisme
lorniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. lorniétei; pl. lorniéteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită lornietă f. ochian mic de teatru. (=fr. lorgnette).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
LORNIÉTĂ, lorniete, s. f. Binoclu mic, folosit la spectacole. ♦ Lornion [Var.: lornétă s. f.] – Din fr. lorgnette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a LORNIÉTĂ, lorniete, s. f. Binoclu mic, folosit la spectacole. 4- Lomion. [Var.: lornétă s. f.] – Din fr. lorgnette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)