Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele loitră:

LÓITRĂ, loitre, s. f. Fiecare dintre cele două părți laterale ale căruței, constând dintr-un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină. – Din scr. lo(i)tra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


lóitră (lóitre), s. f.1. (Înv.) Scară lungă și lată, scară de asalt. – 2. Partea laterală a căruței, a dricului etc. Cr., slov. lojtra, din germ. Leiter (Miklosich, Fremdw., 106; Cihac, II, 176), cf. sb. lotra, mag. lajtorja.
Sursa: Dicționarul etimologic român

lóĭtră f., pl. e (cr. lojtra, sîrb. lotra, bg. ritla, rut. luĭtra, pol. letra, ung. lojtorja, létra, d. germ. leiter, în Carintia loĭtr, scară, loĭtră). Vechĭ. Scară de suit pe zid (în Let. e, 473, lontră). Azĭ. Sud. Draghină, fiecare din cele doŭă laturĭ ale căruțeĭ (formată din doĭ carîmbĭ unițĭ pin [!] stinghiĭ). – În vest loítră (Iov. 208). V. scoarță, leasă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

lóitră, -e, s.f. – Părțile laterale ale carului. – Din germ. Leiter „scară” (Țurcanu 2005); din săs. loiter (NDU).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

lóitră (loi-tră) s. f., g.-d. art. lóitrei; pl. lóitre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

loitră f. unul din cele două lemne ce formează laturile carului: loitra are forma unei scări așezată în lat. [Rut. LOITRA, din nemț. LEITER].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LÓITRĂ, loitre, s.f Fiecare dintre cele două părți laterale ale căruței, constând dintr-un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină. – Din sb. lo(i)tra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)