LOGOFETEÁSĂ, logofetese, s. f. Soția logofătului. – Logofăt + suf. -easă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
logofeteásă f., pl. ese. Nevastă de logofăt.
Sursa: Dicționaru limbii românești
logofeteásă (înv.) s. f., g.-d. art. logofetései; pl. logofetéseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LOGOFETEÁSĂ, logofetese, s. f. (înv.) Soția logofătului. – Logofăt + suf. -easă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)